THE IMAGE, THE NAME, AND THE GLORY
The Enacting Beauty of Prayer and the Hesychast ”Aesthetics” of Theosis
Alba Iulia
May, 09-10, 2022

Hesychasm – in History and Today

A monastic movement whose beginnings go back in time to the Fathers of the desert, Hesychasm cannot claim to be the only current that represents Orthodox mysticism, but it is certainly one of the most important. This movement it appeared after the clash of Western scholasticism, fully crystallized in the 14th century, with Eastern mysticism, which affirms a direct and spiritual knowledge of God, claiming the theosis of man or his union with God through the uncreated grace springing from the divine being. The Hesychasm, introduced the Name of Jesus Christ in prayer from the 5th to the 7th century, especially in the Gaza Desert and Mount Sinai. After that, the process took root on Mount Athos, and then experienced two major moments of rebirth that, each time, renewed Orthodoxy: one in the 14th century (through St. Gregory of Sinai and St. Gregory Palamas, and the other at the end of 18th century (by the abbot Vasile from Poiana Mărului and the abbot Paisie Velicicovschi). On another side, the Hesychasm it gave rise to a liturgical renewal and caused a struggle against ritualism, formalism, and self-satisfaction in sacramental life. It urges frequent holy communion, effective preaching, and diligent reading of the Holy Scriptures

Isihasmul – în istorie și astăzi

Mișcare monahală ale cărei începuturi se duc în timp până la Părinții pustiei, Isihasmul nu poate avea pretenția de a fi singurul curent care reprezintă mistica ortodoxă, dar cu siguranță este unul dintre cele mai importante.

Această mişcare a apărut în urma ciocnirii scolasticii apusene, deplin cristalizată în secolul al XIV-lea, cu mistica răsăriteană, care afirmă o cunoaștere directă și duhovnicească a lui Dumnezeu, susținând îndumnezeirea omului sau unirea lui cu Dumnezeu prin harul necreat izvorât din ființa dumnezeiască.

Isihasmul a introdus Numele lui Iisus Hristos în rugăciune, începând cu secolul al V-lea și până în secolul al VII-lea, în special în deșertul Gazei și în Muntele Sinai. Procesul s-a înrădăcinat ulterior la Muntele Athos, pentru ca apoi să cunoască două mari momente de renaștere care, de fiecare dată, au reînnoit Ortodoxia: unul în secolul al XIV-lea (prin Sfântul Grigorie Sinaitul și Sfântul Grigorie Palama), iar celălalt la sfârșitul secolului al XVIII-lea (prin starețul Vasile de la Poiana Mărului și starețul Paisie Velicicovschi). Pe un alt plan, Isihasmul a dat naștere unei înnoiri liturgice și a declanșat o luptă împotriva ritualismului, a formalismului și automulțumirii în viața sacramentală. El îndeamnă la împărtășirea frecventă, la o predică eficientă și la lectura stăruitoare a Sfintei Scripturi

Inregistrarea panelului poate fi urmărita la linkul:

https://fb.watch/cX29YIOoZO/