THE VILLAGE AND RURAL SPIRITUALITY
between tradition and modernity
May, 6-8, 2019

RURAL EUROPE BETWEEN GLOBALIZATION AND URBANIZATION

Beyond the hamartiological symbolism of total degradation as a sign of rebellion against God, the Vetero-Testamentary history of the tower of Babel (Gen. 11: 1-9) is the effigy of non-identitary urban globalism, as opposed to sacralized and pnevmatized[1] rural personalism. Built on the bases of a Babylonic ideology which obstinately refuses to recognize the Christian origins of its social organization, Europe tends to become a place of confrontation between a post-capitalist globalism of Neo-Marxian extraction, as mirrored in the tendency to amalgamate nonvalues and false tolerance, and the sacrality of pnevmatic Pentecost, as (still) mirrored in rural spirituality. By its ecclesial-eucharistic dimension, today’s European rural spirituality continues the Abrahamic philoxeny of yore (Gen. 18: 1-16) – a theophanic event of an “incipient nomadic rurality”, focused not on the wish for economic or moral profit, but on the joy of non-globalist personal communion, as opposed to the “profitable globalist economic urbanism” of immoral cities destroyed by the ontological consequences of a desacralized existence. This spirituality is increasingly becoming not only the space of the ideological imposition of a political correctness alien to the Christian heritage, an ideology tending to become the persecutor thereof, but also the battlefield of a confrontation between the imperialist-antichristic Babylonic tendencies of a more and more intense nonaxiological urban globalization, and the pnevmatic Pentecost of experiencing a personalist-nonglobalist axiology. The confrontation between culture and pseudoculture, value and nonvalue, tradition and renewal, virtue and sin, political ideology and ecclesial life, between ambiguous double moral measure and straightforward single one, are only a few of the challenges addressed to the European rural areas, as keepers of the Christian mainsprings of an anti-Babylonic, antiglobalist, but profoundly sacralizing Pentecost.

 

EUROPA RURALĂ ÎNTRE GLOBALIZARE ŞI URBANIZARE

 

Dincolo de simbolistica hamartologică a degradării totale ca semn al revoltei împotriva lui Dumnezeu, istoria vetero-testamentară a turnului Babel (Fac. 11, 1-9) constituie efigia globalismului urban nonidentitar, opus personalismului rural sacralizat şi pnevmatizat. Constituită pe bazele unei ideologii babilonice ce refuză cu obstinaţie asumarea originilor ei de organizare socială creştină, Europa tinde să devină locul confruntării dintre globalismul postcapitalist de factură neomarxistă, oglindit în tendinţa de amalgamare a nonvalorilor cu falsele toleranţe, şi sacralitatea cincizecimii pnevmatice oglindită (încă) în spiritualitatea rurală. Continuatoare prin dimensiunea eclesial-euharistică a filoxeniei avraamite de odinioară (Fac. 18, 1-16) – eveniment teofanic al unei „ruralităţii nomade incipiente”, axat nu pe dorinţa unui profit economic sau moral, ci pe bucuria comuniunii personale non-globaliste, opusă „urbanismului globalist profitabil economic” al cetăţilor imorale distruse de consecinţele ontologice ale unei existenţe desacralizate – , spiritualitatea rurală europeană de astăzi devine tot mai mult nu numai spaţiul impunerilor ideologice ale unei corectitudini politice străină de moştenirea creştină şi care tinde să devină persecutoare a acesteia, ci şi cadrul confruntării dintre tendinţele babilonice imperialist-antihristice ale unei globalizări urbane nonaxiologice tot mai accentuată şi cincizecimea pnevmatică a experierii unei axiologii personalist-nonglobaliste. Confruntarea dintre cultură şi pseudocultură, valoare şi nonvaloare, tradiţie şi înnoire, virtute şi păcat, politic şi eclesial, dubla măsură şi norma unică morală, reprezintă doar câteva dintre provocările adresate spaţiului rural european, păstrător al resorturilor creştine ale unei cincizecimi antibabilonice, antiglobaliste, dar profund sacralizatoare.

[1] From πνεύμα (translator’s note).