THEOLOGY AND MEDICINE
The Bioethical and Therapeutic Dimensions of Faith and Science
Alba Iulia
May, 13-15, 2024

THE CHURCH AND THE HOSPITAL – CLINICAL PASTORAL CARE AND THE TREATMENT OF PATIENTS

For an integrated and holistic treatment of the sick in the healthcare facilities there must be an efficient and fruitful collaboration between the Church and the Hospital that brings to the benefit of the patient the spiritual experience and its psycho-somatic effects, and the medical professionalism carried out with selflessness and empathy. Hospitalized patients must benefit from the presence of priests in their midst to provide them with spiritual counsel, unconditional encouragement, emotional support, and spiritual guidance. Taking into account the spiritual profile of the patient, the priest must observe and activate the power of faith in his soul, helping him to overcome his pain and the disease he suffers from. Through a collaboration with the entire medical staff, the charity priests listen to the patients’ problems and dialogue on the subject of suffering and the disease they are going through, ensuring, at the same time, an open communication with the patient’s family members. The existence of a chapel or, at least, the setting of a space for prayer and meditation within the premises of the medical unit offers the possibility of religious services (Divine Liturgy, Confession, the Eucharist, the Anointing of the Sick) in which patients and part of the hospital staff can participate, providing a favorable environment of tranquility and peace of mind for the sick. Through its resources and the help of the faithful, the Church can also offer material support to the sick and needy. Likewise, clinical pastoral care does not end with the first signs of the patient’s recovery, but also involves searching for him and his family in order to provide further encouragement and religious services. Through the presence of clerics in the life of hospital units, a Christian medical ethic can be cultivated with the scope of caring for the sick based on the evangelical values ​​of Christianity.

Biserica și Spitalul – pastorația clinică și îngrijirea medicală a bolnavilor;

Pentru o îngrijire integrată și holistică a bolnavilor din unitățile sanitare, între Biserică și Spital trebuie să existe o colaborare eficientă și rodnică care să aducă în beneficiul pacientului experiența spirituală și efectele ei psiho-somatice și profesionalismul medical realizat cu abnegație și empatie. Pacienții internați în spitale trebuie să beneficieze de prezența preoților în mijlocul lor pentru a le oferi acestora consiliere spirituală, încurajare necondiționată, sprijin emoțional și îndrumare duhovnicească. Ținând seama de profilul spiritual al pacientului, preotul trebuie să observe și să activeze puterea credinței în sufletul acestuia, ajutându-l să treacă mai ușor peste durerile sale și peste boala de care suferă. Printr-o colaborare cu întreg personalul medical, preoții de caritate ascultă problemele pacienților și dialoghează pe marginea temei suferinței și a bolii prin care trece, asigurând, totodată, o comunicare deschisă cu membrii familiei pacientului. Existența unei capele sau, cel puțin, amenajarea unui spațiu de rugăciune și meditație în incinta unității medicale oferă posibilitatea oficierii unor servicii religioase (Sfânta Liturghie, Spovedania, Euharistia, Maslul) la care să participe pacienții și parte din personalul spitalului, oferind un mediu prielnic de liniște și pace sufletească pentru cei bolnavi. Prin resursele sale și prin ajutorul credincioșilor, Biserica poate oferi și suport material celor bolnavi și aflați în lipsuri. De asemenea, pastorația clinică nu se încheie cu primele semne ale însănătoșirii bolnavului, ci presupune și cercetarea acestuia și a familiei sale pentru a oferi pe mai departe încurajare și servicii religioase. Prin prezența clericilor în viața unităților spitalicești, se poate cultiva și o etică medicală în spirit creștin a îngrijirii bolnavilor, bazată pe valorile evanghelice ale creștinismului.

.